15 februarie.

Iti scriu aceste randuri, acum cand Valentin a plecat cu inima ta si banii mei din portofel. Durerea de cap, pricinuita de vinul ieftin, la care romanticul din mine a trebuit sa recurga pentru a-ti fura noaptea trecuta, ma impiedica acum sa te sun pentru a-ti auzi vocea ragusita, dupa tipetele de asta-noapte. Inca o data iti spun ca nu stiu daca vinul a fost de vina, ceaiul sau eu. Sper doar ca vecinii sa nu imi mai lase biletele in posta, ca dupa noaptea de revelion.

As fi trecut astazi pe la tine sa te vad, dar mahmureala pe care o am ma tine legat de canapeaua asta rosie, pe care am aterizat dupa plecarea lui Valentin. Si da, Valentin a plecat. Si nu se mai intoarce pana la anu’. Din pacate, banii pe care i-am cheltuit aseara nu se mai intorc niciodata. Din fericire pentru tine, chiar daca el a plecat, eu am ramas tot aici. Sunt acelasi doar cu mai putini bani pentru urmatoarea perioada. Dar stiu ca esti obisnuita cu mine sarac asa ca nu imi fac griji.

Durerea asta de cap ma omoara. Din moment ce cred ca si tu esti partasa la ea, cat timp tu esti cea care l-a invitat pe Valentin la noi in casa anul acesta, am sa te rog sa treci tu pe la Kush si sa imi iei cateva plicuri cu ceai. Nu am niciun analgezic in casa si vinul ala chiar a fost prost, sau poate a fost de la mancare?! Habar nu am, dar era restaurantul tau favorit, asa ca nu te absolva de vina. Si daca tot treci pe la el, poate imi platesti si o parte din datorie, din moment ce Valentin m-a lasat fara nici un ban.

Am sa incerc sa dorm acum. Iti trimit mailul asta, cat timp WhatsApp-ul imi spune ca inca dormi. Ai cheie, asa ca intri singura.

A trebuit sa-l suport pe Valentin toata ziua de ieri pentru tine, asa ca te rog sa imi suporti si tu mahmureala. Hraneste tu pisica! Doarme probabil pe Canapeaua Rosie.

Te pup! Happy postVALENTIN day!