Ne nastem intr-o lume fara timp, venind din imponderabilitatea pantecului mamei. Apoi, de la prima noastra gura de oxigen, timpul ne inghite usor, pana nu mai ramane nimic. Mici si neinsemnati, alergam bezmetici toata viata dupa fanteziile noastre idioate, traind tot timpul cu piciorul pe acceleratie, mereu gonind aiurea catre nicaieri, convinsi ca la capatul drumului se afla acel lucru care ne va face vietile … Continuă să citești Timp
Cu 40 de ani in urma, atunci cand filmarile la serialul Claudiu incepeau in forta, cu decoruri sarace si buget limitat, in epoca de Aur si Foame a Romaniei, nimeni nu credea ca voi ajunge aici, in sezonul al patruzecilea, sa scriu aceste randuri de multumire tuturor celor care au facut acest serial tragicomic sa ajunga pana la episodul curent. Voi incepe prin a asterne … Continuă să citești 40
Pluteste cu mine, in deriva, iubito! Arata-mi ca te increzi in abilitatile mele de navigator. Ne vom ghida noaptea, ca hotii, dupa stele, iar lumina lunii ne va fi singurul far in intunericul inspumat. Ziua, vom zbura peste talazuri, cu vantul sufland salbatic in vela viselor noastre, sub ploaia care spala puntea corabiei noastre, ce geme speriata de norii care se aduna, cu gand de … Continuă să citești Pluteste cu mine
Mi-am pierdut umbra. A zburat purtata de vantul tomnatic care sufla de mai bine de o saptamana pe campul de langa casa. Vara nu pare prea hotarata sa plece, dar nici prea incantata sa stea, iar noaptea ne lasa prada racorii stelelor care stralucesc parca mai puternic acum, cu scurtarea abrupta a zilei. Mi-am pierdut umbra. Am vazut-o parca alergand, goala, printre prunii din livada, … Continuă să citești Umbra
Un vanticel racoros mangaie frunzele prunilor din livada, aducand cu el rasaritul, intampinat de sonata matinala a naturii ce se trezeste fara snooze. Te-ai astepta sa fie mai liniste la tara, dar parca lipseste harmalaia ritmata a orasului. Se lucreaza la doua case mai la vale, pe ulita, iar simfonia interpretata de muncitori la instrumentele lor brutale, acompaniata de urarile de bine latrate de cainii … Continuă să citești Ultimul apus de vara
– Ce faci? intreba vocea. – Incerc sa scriu ceva pentru blog! raspund, schimband plictisit canalele la televizor. – Si iti iese? – De minune. Uite, tocmai am mai incheiat un paragraf, spun, luand o gura din ceasca ciobita cu cafea proasta de pe masa. – Nu pot sa cred! Chiar te-ai apucat iar de scris! Vocea de la telefon imi jubileaza iritant in timpane. … Continuă să citești Absolut nimic
In timp ce nava sa zbura tacut prin sistemul solar, in zona clusterului Arcul de Triumf, capitanul Cuc urmarea pe monitorul locotenentului secund W-aze prezenta echipajelor de gardieni ai galaxiei, care i-ar putea cauza probleme pe parcursul lungului sau drum spre destinatie. Alaturi de ei, sublocotenentul Spotify se ocupa de coloana sonora a calatoriei, stabilind totodata si ritmul in care cei aproape 200 de centauri … Continuă să citești All hail the Captain
Cand petreci un an din viata alergand dupa cai verzi pe pereti, aptitudinile tale artistice tind sa dispara, locul lor fiind luat de calitati demne de un grajdar veritabil. Continuă să citești Cai verzi
Inarmat cu o pagina alba si cu un pix aproape functional, urc in teritoriul intunecat al mintii mele ratacite. Bestia rosie s-a tarat si s-a ascuns in umbra intunericului de aici, lasand in urma cioburi de cuvinte colorate si resturi de idei, care sa ma ghideze spre barlogul ei rece. Poteca serpuieste subtil prin jungla mea mentala, calauzindu-mi pasii spre adancurile neexplorate, tot mai aproape … Continuă să citești Vanatoarea
M-am trezit devreme din nou. Nici nu mai stiu ce a mai fost de data asta… soarele care-mi batea stralucitor in fereastra, dialogul tipat in soapta de colocatarii din zona, sau corul vanatorilor latrat de cainii din curte. Nu mai conteaza… iar m-am trezit cu cearceaful pe fata, la ora la care raposata de bunica-mea iesea sa hraneasca pasarile din ograda. Privesc obosit tavanul, incercand … Continuă să citești Cuvant inainte
Jurnalul Canapelei Rosii 