Pe poteca

Aerul rece al matinalului inceput de saptamana, imi ridica parul de pe maini si imi face pielea de gaina, in timp ce imi trimite spasme prin muschii amortiti de somn.  Incerc sa imi aprind o tigara, dar flacara refuza sa iasa din bricheta, asa ca plamanii mei trebuie sa se multumeasca doar cu ceata deasa, in care soarele abia rasarit inoata cu greu catre suprafata. Nu se vede prea mult…noroc cu Sky care ma ghideaza din lesa, prin linistea peisajului rural, in cautarea acelui loc demn sa ii primeasca deseurile intestinale si urinare.

O las libera in durerea ei, folosind cu brio mana eliberata de povara lesei la aprindrea brichetei. Filtru se aprinde instantaneu. Injur in barba, in timp ce arunc tigarea belita jos. Noroc ca in camp nu e nimeni sa rada de mine. Dar tot penibil sunt…sau adormit. Este prea devreme pentru a-mi da seama inca. Era singura tigare pe care o aveam la mine. Injur si merg mai departe in urma copoiului baltat, care urmareste urmele vanatului imaginar.

Am vazut fazani si prepelite pe aici, dar sunt sigur ca retarda mea vaneaza cu totul alt animal in acest moment…Misteriosul mamifer  Shut’n Cur , apare doar in acele momente cand imi este prea frig, prea somn sau ma pis pe mine. Sky il cauta nerabdatoare in aceasta dimineata, inca de cand am pasit in frigul de afara, iar eu simt ca e in apropiere.

Chiar daca Bucurestiul este aglomerat, galagios si de cacat, trebuie sa recunosc ca plimbatul cainelui era mai interactiv prin cartier…mult mai mult decat este acum prin campul care incepe de acolo de unde se termina asflatul. Si chiar daca am o padure si un lac in traseul de plimbare, chestia asta nu poate fii incitanta decat pentru Sky. In fond, ea e cea care trebuie sa se cace si pise afara…eu unul folosesc toaleta. E mult mai aproape de playstation.

Era misto sa te plimbi cu Sky prin cartier. Iti mai clateai si tu ochii cu ceva interesant…o rochita, o fustita care trece pe langa tine, speriata de javra ta retarda din lesa. Un decolteu care vrea sa o mangaie si sa o flocoseasca putin, in timp ca Sky se stranguleaza singura cu zgarda.  Mai vedeai si tu o conserva sau un motor interesant la un semafor…auzeai oamenii debitandu-si tampeniile in jurul tau.

Stii tu…chestii care sa te tina in priza in timp ce potaia ta se goleste.

Acum, in mijlocul ogorului, trebuie sa ma multumesc doar cu frigul, linistea si ceata umeda, care se scurge pe sub coaja pe care am luat-o pe mine, pe post de geaca. Nici un cur, nici o tata, doar o cioara care isi anunta prezenta, din perdeaua de ceata. Plictisitor…

O strig pe Sky, care tocmai si-a incheiat socotelile cu natura. Ea se preface ca e dresata si fuge in directia opusa. Daca nu faceam jogging in Bucuresti…am inceput acum. Startul perfect de saptamana.

La final, combin alergarea de dimineata cu putin fotbal, in timp ce o sutez pe Sky in sus, pe scari. Pana la etajul doi este cale lunga.

Iar eu trag prost cu stangul.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s