FIFTY SHADES OF BLU

In dimineata asta vad albastru in fata ochilor, atunci cand Blu ma anunta ca in decursul noptii trecute a suferit iarasi o transformare, iar eu am uitat sa dorm cu usa inchisa la dormitor. Acum ma soarbe din priviri, in timp ce imi behaie ceva ce ar vrea sa fie un cantec de dragoste.  Inchid ochii si incerc sa ma mint ca este doar un alt vis al Carlei.

Nu functioneaza pentru ca habar nu am cine dracu e Carla asa ca ma vad nevoit sa deschid iar jaluzelele si sa infrunt soarta. Pisica se face ca lesina de placere la mine pe piept, dar o aduc la realitate cu o aruncare la perete si ma refugiez in baie.

Umbra lui Blu se recupereaza de pe parchet si continua sa imi faca marcaj, pana cand zgomotul apei de la dus o alunga in colturile mai intunecate ale casei.

Chemarea ei de amor insa continua sa se auda grotesc, atunci cand las apa sa porneasca Windows-ul XP de la mine din cap. E un fel de Killing me softly care ma ucide mai incet decat o picatura chinezeasca, pe care mi-l fredoneaza o data la fiecare doua saptamani, timp de patru zile, incercand sa ma transforme intr-un motan incaltat. Dar nu motanul lui Charles Perrault, pentru ca oricum tu nu stii cine e asta. Blu ar vrea sa ma trasnform intr-un motan incaltat din Pisicile Aristocrate, telenovela ei preferata de pe Super One HD, pe care banui ca o urmareste de cate ori plec eu la culcare. Poata sa deschida singura veiozele din casa si usile culisante de la dulapuri, asa ca banuiesc ca telecomanda ar fi doar o joaca pentru mintea ei diabolica.

Inot printre notele muzicale ale pisicii, ca un peste pe uscat si ma zbat in zadar, prins in imbratisari paroase ca un soarece in capcana. Si cantecul nu se mai termina…

Seara trecuta a trecut Kush pe la mine, sa ardem un ceai impreuna si sa mai aberam la inaltime, cum o facem intodeauna, dar Blu a fost prea ocupata cu constructia curtii in jurul prietenului meu, incat trebuie sa recunosc am fost chiar un pic gelos. Am incercat sa ascund asta, dar m-am pierdut cand nemernica a vrut sa plece alaturi de el de acasa. Am fost nevoit sa dau cartile pe fata si sa-i montez o scena lui Blu, chiar daca Kush era acolo si a trebuit sa asiste nevinovat la asta. Dar macar acum stie ca si eu tin la ea…un pic acolo…

Si numai cantecul asta blestemat este de vina…Imi zgarie tabla de pe emisferele cerebrale, ca unghiile celorlalte personalitati multiple ale ei, care-mi tatueaza pielea mainilor in toate celelalte zile in care nu este indragostita.

Pur si simplu ma inebuneste cu el…Ma cheama intr-una…Si vrea dragoste… Eu sunt hotarat sa ii ofer razboi.

Dar acum termin dusul, ma imbrac si ma duc sa caut dusmanul sa bem o cafea impreuna si sa mai vorbim de lucrurile gri din viata noastra colorata cu 50 de nuante Blu.

 

 

 

Anunțuri

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s