despre nimic, romania

De taina cu noaptea

As vrea sa dorm, dar linistea noptii nu ma lasa si ma roaga sa mai fumam impreuna o tigara, inainte sa plecam amandoi spre somn. Ne scriem povestile, zambind intunericului sub lumina stelelor. Ale ei sunt prea triste, ale mele doar cu final tragic, dar totul este doar o divina comedie sub clar de luna.

Parfumul ei danseaza vals cu fumul care evadeaza tacut in negura, lasand in urma doar scrumul de pe pervaz, care si el tace, ascultand linistea simfonica a noptii cum canta o melodie trista despre singuratate. O dirijez, falsand sub greutatea somnului care-mi atarna de gene si ma cheama sa fumez si cu el visele rulate in cearceaful din dormitor.

Sper sa aiba el bricheta, pentru ca eu am ramas fara gaz si vreau sa ma culc.

8 gânduri despre “De taina cu noaptea”

Lasă un comentariu