S-au schimbat multe de cand ne-am dat jos din copac. Am renuntat la animal-printuri si am trecut la virgule ori majuscule cusute pe carpele noastre asiatice, pesterile noastre au termopane si incalzire centralizata si am schimbat mustangii pe cai-putere, pe care ii hranim cu petrol. Am reusit sa crapam aproape toata coaja acestui ou albastru, iar acum am inceput sa hoinarim printre stele in cautarea altor oua care merita sparte.

Nu mai vorbim prin semnale cu fum… acum trimitem fumul printr-un emoticon dintr-o aplicatie din telefoanele noastre smart. Am inlocuit scrisoarea de hartie cu cea electronica, cu toate ca nu ne oprim din defrisarea padurilor. Verdele nu mai este culoarea noastra preferata… si nici albastrul, fiind fascinati acum de monocromia lumii pe care am reusit sa o cream. Am incetat sa ne mai ucidem violent cu pietre si bate. Acum o facem mai curat, cu plumb si cu gaze, direct din birourile noastre ovale, patrate sau triunghiulare.

Am renuntat la libertatea cruda a salbaticiei, pentru cea falsa a societatii democratice. Am incercat sa inventam reguli si legi, rivalizand cu universul, cu toate ca stiam ca instinctul de supravietuire nu poate fi ingradit de nimeni si de nimic. Am fost nevoiti sa inventam o gramada de chestii, numai pentru a putea supravietui unii alaturi de altii in cusca pe care am construit-o singuri. Am inlocuit vracii si vrajitoarele cu medici si asistente, care fac adevarate minuni in lupta cu bolile aparute in urma locuitului la comun si la gramada.

Si cu toate ca am ajuns asa departe (am taiat pana si afurisitul copac din care ne-am dat jos) am ramas inca prizonierii maimutei care am fost. Chiar daca lumea noastra s-a transformat din Jurassic Park in Star Trek, in continuare am ramas sclavii acelei idei primitive, cum ca majoritatea ar trebui sa decida.

Aceasta regula functiona aproape perfect, atunci cand saream din craca in craca si aruncam cu banane unul intr-altul. Acum, printre truchiurile de arbori retezati, pare ca nu mai functioneaza. Si asta probabil pentru ca, chiar daca nu mai suntem in copaci, doar cativa au coborat de buna voie. Restul doar au cazut… si chiar daca s-au ridicat, inca mai viseaza la crengile lor cand arunca cu banane unii dupa altii.