Noapte lunga, somn scurt, iar durerea seaca ce-mi mangaie ceafa si tamplele imi sopteste ca voi avea un inceput de zi superb, apoi imi anuleaza toate planurile pe care le aveam facute. Si muncisem pana dimineata.

Ma gandesc sa mai salvez ceva din ele dupa ce voi face cateva lungimi de cada, incercand sa-mi spal durerea in apa calda. Dar din pacate, probabil fiind zi de post, RADET-ul a hotarat sa salveze planeta de la incalzirea globala, privandu-ma de pretiosul lichid. Le multumesc in numele mamelor de pinguini si ursi polari… si incerc sa ma spal cu apa rece. Pacat ca nu sunt foca…

Apa rece ma face sa nu mai simt durerea. De fapt nu mai simt nimic in afara tremuratului care ma face sa dansez de parca as fi strabatut de 2000 de volti foarte veseli. Chiar daca prosopul atarna langa cada, capturarea lui pe ritmuri tribale imi ocupa ceva vreme.

Planurile incep sa imi revina, abia dupa ce ma imbrac si ma plonjez lenes in canapeaua rosie, insotite de aceeasi migrena insistenta. O implor pe Blu sa imi aduca cateva analgezice din baie, dar pisica ma ignora, aratandu-mi coada. Ma vad nevoit sa ma ajut singur. Hranesc durerea cu cateva pastile, apoi ma prabusesc pe canapeaua mea rosie.

Imi amintesc ce am planuit noaptea trecuta, dar prefer sa caut somnul butonand plictisit telecomanda. Nu cred ca am sa-l gasesc prea curand, fiind probabil plecat cu tot zelul meu de a-si pune in aplicare brainstormingul ce avusese loc pana aproape de dimineata.

Este ok. Si maine este o zi.  Daca vreti, stati langa mine pe canapea. Este loc pentru toti. Dar nu vorbiti prea mult. Va rog…

Ma doare capul.